IUBIRE PURĂ ŞI NEATINSĂ

Îţi scriu o poezie
pe foile tăcerii tale
când norii albi
îşi scutură petalele
în raza de lumină
a dimineţii.
Din fereastra de cer
coboară dorul
picături ce curg
în colţuri de suflet
clipa- strop sfânt de mir
înfloreşte în simfonia
inimii
colţul de rai
vis nemaiîntâlnit
în iarna grea cu ninsori
giuvaer preţios
în infinitul albastru
iubire pură şi neatinsă
vinovaţi de necunoaştere
suntem noi,
depărtarea şi anii
de aşteptări

свернуть