Versuri: ©Cristi Poesis alias *StMS®
Muzica: AI Creator 2024

DACĂ OMUL N'AR FI FOST CREAT CU LIBERTATE

Dacă omul n'ar fi fost creat cu sfânta, necesara libertate
N'ar mai fi existat Iubirea numită Dumnezeu în toate !
Edenul ar fi fost o închisoare cu zid înalt, stranie baricadă
Să nu mai poată Adam și Eva natura în măreția ei să o revadă !

Nimeni nu ar mai fi putut prin dimineți scăldate'n soare
Să mai contemple de aproape creația înconjurătoare !
Nu ar mai exista nici îngeri păzitori ce poartă bunătate...
Și fulgere pe oameni, zilnic, din ceruri aprig i'ar străbate !

Copii zburdând în bucuria vieții lor angelice, imaculate
Nu ar mai fi surprinzător de drăgălași în varietate...
Și oameni simpli cu înțelegere intuitivă, neașteptată, vagă
N'ar mai uimi cu înțelepciunea lor o lume întreagă !

Tot omul cel terestru ar fi setat robot, inițiat să fie bun
Un vorbitor de'a pururi mort, închis în reguli stricte și nebun
Fără să poată a alege mișcarea firavă, spontană, cumpănită
Sau să'și alerge fericirea naturii splendide, nemărginită.

Îmbrățișarea celui drag ar fi doar rece, formalistă
Un ajutor dat, programat, n'ar fi convingere altruistă.
Și Dumnezeu nu ar mai fi prezent prin lumea aranjată
Să intervină în vreun fel la omul care în rugăciuni'L așteaptă.

Tot sufletul ar fi bizar în existența sa pe această lume
Oameni ar fi pre'infractori, fără de cer, fără de nume...
Închiși în creaturi sinistre, lipsiți de dar sau personalitate
Având neantul Dumnezeu sau altă cruntă, posesivă zeitate.

De aceea suntem înzestrați cu darul sfânt al libertății
Să știm ce sunt aceia frați și care'i scopul entității,
A noastră menire lăsată de când s'a rânduit să fim pe lume
Liberi și silitori în toate, mult credincioși prin fapte bune.

Altfel nu va mai fi răsplată și nici rai, nici mântuire
Imaginația ar înceta și tot ce'i nou s'ar preschimba în neștire.
Totul ar fi mai dinainte stabilit, fără vreo taină, năzuință, exaltare...
Și la oameni plictiseala le'ar fi pe acest pământ o veșnică închisoare.

* Poezie publicată în volumul de versuri:
POESII ESTEMESIENE

свернуть