N-aş vrea decât, când vine seara,
să-mi fi sfârşit ce-aveam să fac,
să-mi pot lăsa-mpăcat povoara
când aripile-o să-mi desfac.

N-aş vrea decât, când Îţi voi cere
un loc de-odihnă, obosit,
să mă primeşti cum cu plăcere
primeşti un oaspe mult dorit.

N-aş vrea decât, când, la picioare,
Îţi voi aduce harfa mea,
să-mi fi sfârşit a Ta cântare
cum Tu ai vrut s-o cânt cu ea.

N-aş vrea decât când, la-nviere,
mă vei chema de unde-aştept,
să mă cuprinzi ca pe-o tăcere
de dup-un cântec înţelept.

T.D.

свернуть