Ziua Domnului: sambata sau duminica? Titus Coltea - Prietenii mei cei mai buni din Florida sunt fratii mei adventisti. Ii iubesc, ii respect si consider din toata inima ca sunt fratii mei. Sunt convins ca impreuna cu prietenii mei adventisti, Nicu Butoi este unul dintre prietenii mei, mi-e foarte apropiat, colaborator. Vom avea un banchet nemaipomenit! Nu cred ca va fi cu carne de porc, dar va fi la masa Domnului! De aceea, as vrea ca sa fie limpede si clar: ii iubesc pe fratii mei adventisti si cred ca credinta lor in Dumnezeu ii face copii ai lui Dumnezeu si suntem impreuna cu ei frati, avem acelasi Tata si acelasi Fiu. Ma bucur ca ei s-au mai deschis in a accepta ca si altii sunt frati in credinta. E-adevarat ca pentru decade au negat acest drept al nostru, dar in ultimii 20-30 de ani, lucrurile s-au schimbat inclusiv in Biserica Adventista si ma bucur din toata inima.
Prin ceea ce as vrea sa spun nu vreau sa ofensez simtamintele si loialitatile pe care le au fratii nostri adevntisti. Unii din ei au suferit cumplit din cauza credintei lor, din cauza faptului ca ei asta au inteles, ca trebuie sa pazim cele zece porunci. Asta inseamna a sfinti ziua Sabatului: a fi deoparte, a nu munci, a nu face alte lucruri si unii dintre ei au fost in inchisoare si au suferit cumplit. Ei cred ca au suferit pentru Domnul. Este ceea ce spune Pavel: Cine tine o zi, pentru Domnul tine. Cine nu mananca, pentru Domnul nu mananca. Si in loialitate, in exprimarea dragostei lor fata de Domnul au cinstit Sabatul, s-au abtinut de la mancaruri care pentru ei sunt necurate sau sunt interzise de lege. Ii felicit, Domnul sa ii binecuvinteze pentru dedicare si pentru faptul ca nu au compromis constiinta lor. Sunt prietenii mei, sunt iubiti, sunt in rugaciunile mele si eu cand ma gandesc cum am putea sa aducem o trezire spirituala in Romania, ii consider pe fratii mei adventisti ca parte din acest suvoi evanghelic. Cred ca ei sunt evanghelici care cred in Isus Hristos ca si singura conditie pentru mantuire si apoi in suprematia absoluta a Scripturilor ca ultima curte a adevarului, care asta inseamna evanghelic. Ne permitem sa avem libertate in dragoste. Asa cum spune Pavel: „In lucrurile esentiale mergem impreuna, in celelalte, Dumnezeu sa ne lumineze! Poate am eu nevoie de mai multa lumina, rugati-va ca Dumnezeu sa imi dea mai multa lumina, o cer. ”
Punctul meu de vedere in legatura cu ziua Sabatului, este in felul urmator: Deuteronom 12:5. De ce a dat Dumnezeu ziua Sabatului sa nu munceasca? Motivatia este pentru ca (Dumnezeu a lucrat sase zile si a saptea s-a odihnit) ati fost robi in Egipt si de aceea in ziua a saptea, ca si o amintire, ca si o memorare a faptului ca ati fost scosi din robie cu mana tare si brat intins. De aceea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici strainul care locuieste in mijlocul tau, nimeni, sa nu cumva sa lucrati, ca si o celebrare a izbavirii pe care Dumnezeu v-a facut-o. Este un lucru explicit, destinat poporului lui Dumnezeu.
De aceea, nu am nici o problema daca pentru evrei ziua a saptea este sfanta. In acelasi timp, cred ca revelatia lui Dumnezeu este progresiva. Daca ziua aceasta era intr-adevar ziua care trebuia sa fie si ziua sfanta pentru Noul Legamant atat prin fapte cat si prin cuvinte, lucrul acesta trebuia sa fie indubitabil in invatatura lui Isus Hristos si invatatura apostolilor. Dar Isus Hristos anticipeaza ca in Noul Legamant nu este sarbatorit Sabatul simbolizat prin vechile simboluri. Un Nou Legamant are noi mijloace de expresie. Pentru ca nu se poate sa zici „am devenit comunisti si pastram stema regelui.” Ci cand a devenit Romania comunista, a schimbat stema, din ceea ce era stema Romaniei cu stema care este comunista. La fel cand am dat jos comunismul, am luat steagul, l-am sfartecat, am scos stema si l-am lasat cu golul acela a ceea ce reprezenta simbolurile comuniste.
