În acest videoclip, pastorul Ted Wilson și soția sa, Nancy, vorbesc despre Sabat, care constituie a douăzecea doctrină fundamentală a Adventiștilor de Ziua a Șaptea.
Sabatul a fost dat într-o lume perfectă la începutul timpului. Comemorează Creația și îl onorează pe Creator.
Geneza 1 descrie modul în care Dumnezeu a creat această lume și tot ceea ce este în ea în șase zile. Și, în Geneza 2:1-3, citim: „Astfel au fost sfârșite cerurile și pământul și toată oștirea lor. În ziua a șaptea, Dumnezeu Și-a sfârșit lucrarea pe care o făcuse; și în ziua a șaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu o binecuvântat ziua unui șaptea și a sfințit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise și o făcuse.” (Geneza 2:1-3)
Acum, Dumnezeu s-a odihnit după lucrarea Sa de Creație pentru că era obosit? Nu. „Dumnezeul cel Veșnic, Domnul, a făcut marginile pământului. El nu obosește, nici nu ostenește.” (Isaia 40:28). El s-a odihnit pentru a reflecta asupra lucrării pe care a terminat-o, a binecuvântat și a sfințit Sabatul ca o zi sfântă, specială de comuniune cu Dumnezeu și părtășie cu alți oameni.
Sabatul este esențial pentru închinarea noastră către Dumnezeu. El este Creatorul și noi suntem creaturile Sale.
Doctrina noastră numărul 20 spune: „Binefăcătorul Creator, după cele șase zile ale creației, S-a odihnit în cea de-a șaptea zi și a instituit Sabatul pentru toți oamenii, ca un monument de aducere-aminte a creației. Porunca a patra a Legii de neschimbat a lui Dumnezeu cere păzirea acestui Sabat, ziua a șaptea, ca zi de odihnă, de închinare și slujire în armonie cu învățătura și practica lui Isus, Domnul Sabatului. Sabatul este o zi de plăcută comuniune cu Dumnezeu și cu ceilalți credincioși. El este un simbol al răscumpărării noastre în Hristos, un semn al sfințirii noastre, o dovadă a loialității și o pregustare a viitorului nostru veșnic în împărăția lui Dumnezeu. Sabatul este semnul perpetuu al legământului veșnic dintre Dumnezeu și poporul Său. Păzirea cu bucurie a acestui timp sfânt, de seara până seara, de la apus de soare până la apus de soare, este o celebrare a actelor creatoare și răscumpărătoare ale lui Dumnezeu.” (A 20-a Doctrină a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea: „Ziua de odihnă - Sabatul”)
Sabatul a existat deja de la Creațiune, dar a fost umbrit și uitat de unii. Ca atare, porunca a patra începe cu cuvântul „Adu-ți aminte.”
Exodul 20: 8-11 spune, „Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești. Să lucrezi șase zile și să-ți faci lucrul tău. Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile, pământul și marea, și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă și a sfințit-o.” (Exodul 20:8-11)
Dumnezeu știa că vom avea nevoie de Sabat pentru refacere fizică, mentală, socială și spirituală. Fiind unul dintre cele mai prețioase daruri ale Sale, ne ține atenția asupra legăturii noastre cu El. Din acest motiv, „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat” (Marcu 2:27).
Nu numai după lucrarea Sa de creație, Dumnezeu s-a odihnit în Sabat. El a făcut acest lucru și după lucrarea Sa de răscumpărare.
După înălțarea Sa la cer, discipolii lui Isus au continuat să respecte Sabatul. Cartea Faptele Apostolilor are câteva exemple în care Pavel și alți credincioși se întâlnesc și se închină împreună în Sabat.
Sabatul va continua să fie o zi importantă până la sfârșitul timpului. Așa cum loialitatea lui Adam și a Evei a fost pusă la încercare la pomul cunoașterii binelui și răului plasat în Grădina Edenului, loialitatea fiecărei ființe umane față de Dumnezeu va fi pusă la încercare de Sabatul plasat în mijlocul celor Zece Porunci.
Înainte de revenirea lui Hristos, lumea va fi împărțită în două clase: cei care se „închină ... fiarei și icoanei ei” și cei care „păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (Apocalipsa 14:9,12).
În acest timp, adevărul lui Dumnezeu va fi mărit în fața lumii și tuturor li se va da ocazia să demonstreze loialitatea lor. Acceptând darul Sabatului, îi permitem să lucreze în viețile noastre, schimbându-ne și apropiindu-ne de El.
Într-adevăr, Dumnezeu ne-a dat darul minunat al Sabatului și al Fiului Său. El ne-a creat și și-a dat viața pentru a ne răscumpăra. Cu aceasta, El dorește să petreacă Sabatul cu noi în fiecare săptămână.
Să experimentăm bucuria care ne așteaptă în ziua specială a lui Dumnezeu.
Pentru a afla mai multe despre a douăzecea doctrină fundamentală, Ziua de odihnă - Sabatul, vizitați [ Ссылка ].

свернуть