Mănăstirea Surpatele, cu hramul "Sfânta Treime", se află pe Valea Otăsăului, la 3 km distanță de Mănăstirea Dintr-un lemn. Numele îi vine de la satul în care este ctitorită, satul Surpatele. Mănăstirea Surpatele este situată într-un loc frumos și retras de pe Valea Otăsăului, sub pădure, lângă satul cu numele Surpate (de unde mănăstirea și-a primit numele), ținând de comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea. Mănăstirea se află la doar la 3 km distanță de un alt lăcaș monahal cunoscut din Vâlcea, Mănăstirea Dintr-un Lemn.
Prima mărturie scrisă despre existenţa acestui aşezământ istoric datează din 1512, din vremea domniei lui Neagoe Basarab. Zidirea a fost atribuită boierilor din neamul Buzeştilor, mai precis logofătului Tudor Drăgoescu, fratele său Stanciu și preot Dumitru Bălașa. Era o construcție de lemn care nu mai există astăzi și despre care se știu puține lucruri.
În anii 1703-1706, Doamna Maria Brâncoveanu a refăcut din temelie biserica şi a zidit în jurul ei clădirile necesare unei importante mănăstiri, înzestrate cu odoare scumpe și moşii, după cum era obiceiul timpului în privinţa ctitoriilor. Domnul Constantin Brâncoveanu donează mănăstirii o Evanghelie cu coperți placate cu argint poleit, pe care dăinuie înscrisul de donare cu semnătura marelui domn cărturar și martir
Fiind mănăstire de călugăriţe şi fiind mai retrasă, modesta Doamnă Marica a făcut din această ctitorie cel mai plăcut loc de petrecere a lunilor de vară. În timpul văduviei, a fost pentru aceasta locul de mângâiere şi reculegere sufletească, trăind aici multă vreme alături de văduva clucerului Ianache Văcărescu, sfetnic al lui Constantin Brâncoveanu, care fusese jupuit de piele şi omorât, împreună cu Vodă Brâncoveanu la Constantinopol, în anul 1714.
Biserica a fost repictată în anul 1815 de către un zugrav al vremii, Gheorghe Gherontie din Hurezi.

свернуть