20 iunie, un pas mai aproape de Dumnezeu
Slavă Ţie, pentru fiecare pas al vieţii, pentru fiecare clipă de bucurie!
.
„Pe calea iubirii urcăm spre Dumnezeu." (Fericitul Augustin)
.
„Cum ne este inima, aşa ne este şi viaţa. Dacă inima este curată, sfântă, pătrunsă de dragoste fierbinte faţă de Domnul Iisus Hristos, toate faptele, toate gândurile, toate opiniile noastre sociale şi politice, toată filosofia noastră de viaţă vor fi pătrunse de această simţire, de aceste sfinte porunci ale inimii – şi atunci din vistieria cea bună a inimii noastre vom scoate roade bune în tot ce facem, şi în primul rând în viaţa de zi cu zi, în legăturile noastre cu cei din jur. " (Sfântul Ierarh Luca al Crimeei)
________

Eu nu știu, Doamne - Traian Dorz:
.
„Eu nu știu, Doamne, unde încă
îmi vei mai duce pașii mei,
dar știu că Tu-mi vei fi oriunde
lumina sfântă pentru ei.
.
Eu nu știu, Doamne, ce ispite
vor mai veni în calea mea,
dar știu că-n Tine biruință
și ocrotire voi avea.
.
Eu nu știu, Doamne, de câți prieteni
mai pot fi încă părăsit,
dar știu că Tu vei fi cu mine
Însoțitor nedespărțit.
.
Eu nu știu, Doamne, câte lacrimi
au să mai plângă ochii mei,
dar știu că Tu vei fi-alinare
și mângâiere pentru ei.
.
Eu nu știu, Doamne, câte jertfe
mai trebuie s-aduc din greu,
dar știu că Tu-mi vei da putere
să-mi sui deplin calvarul meu.
.
Eu nu știu, Doamne, câte rane
voi mai primi de la ai mei,
dar știu că Tu-mi vei da răbdare
și rugăciune pentru ei.
.
Eu nu-mi știu, Doamne, viitorul,
dar știu că el e-n mâna Ta;
ajută-mi să nu uit aceasta
ca liniștit să-Ți pot urma."
________

„...Iată calea noastră. Te poticneşti, îndreptează-te. Ai căzut, ridică-te. Iar a deznădăjdui, niciodată nu este nevoie. Uneori este atât de greu, încât omul este gata să se lepede de viaţa vecinică, dacă ea se dobândeşte astfel. În schimb, când aceşti nori trec, atunci soarele, cumva, într-un chip deosebit străluceşte, iar omul se bucură atunci că a trecut prin dureri: „Veselitu-ne-am pentru zilele în carile ne-ai smerit, anii întru carii am văzut rele” (Arhimandritul Sofronie Saharov, din „Nevoinţa cunoaşterii lui Dumnezeu”)
________
[ Ссылка ]
.
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

______________
„În fiecare parohie este un om care este al tuturor; este chemat ca martor, ca sfătuitor ori ca reprezentant în toate actele cele mai solemne ale vieţii, care ia pe om de la sânul mamei sale şi nu-l lasă decât la mormânt, care binecuvintează ori sfinţeşte leagănul, nunta, patul morţii şi sicriul; un om pe care copilaşii se obişnuiesc a-l iubi, a-l venera şi a se teme fireşte de el; pe care chiar necunoscuţii îl numesc părinte; la picioarele căruia creştinii merg şi depun mărturisirile lor cele mai tainice; un om care prin starea lui este mângâietorul tuturor nenorocirilor sufletelor şi ale trupurilor; mijlocitor obligat între bogăţie şi sărăcie, care vede pe cel sărac şi pe cel bogat bătând la uşa sa, rând pe rând; cel bogat pentru a-i lăsa milostenia în ascuns, cel sărac pentru a o primi fără a se ruşina, care nefiind de nici o treaptă socială, ţine deopotrivă la toate clasele: la clasele de jos prin modestia şi simplitatea vieţii; la clasele înalte prin educaţia, ştiinţa şi înălţimea sentimentelor, ce inspiră şi recomandă o religie a iubirii de oameni; un om, în fine, care ştie toate, care are dreptul de a spune toate şi al cărui cuvânt cade de sus asupra inteligenţelor şi asupra inimilor cu autoritatea unei misiuni dumnezeieşti. Acest om este preotul." ( „Preotul – mângâietorul tuturor împovăraților", Alphonse de Lamartine)
________
[ Ссылка ]

свернуть