Material publicat în 2016: [ Ссылка ]
Ceea ce se dorea a fi un protest pașnic a degenerat, la scurt timp, în acțiuni violente soldate cu distrugerea clădirii Parlamentului și a Președinției, dar și cu tineri bătuți ulterior în comisariatele de poliție.
Ceea ce a provocat protestele a fost anunțarea rezultatelor preliminare din 5 aprilie care au atribuit aprope 50% din voturi Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.
„De fapt, a început pe data de 6 aprilie. La universitate ne-am adunat, pentru că era dezamăgiți de rezultate și ne-am pornit într-un marș spre PMAN. Eram vreo 10 de la facultatea de istorie și vreo de la jurnalism”, a recunoscut Vadim, victimă a torturii pe 7 aprilie 2009.
„Toți ne-am pornit cu gânduri bune și pașnice. Ne-am pornit cu spirit patriotic și organizat de la Universitatea Tehnică și am mărșăluit până în piață. Simțeam parcă o eliberare că lumea într-adevăr s-a adunat și strigau toți pașnic și frumos”, a spus Denis, victimă a torturii pe 7 aprilie 2009.
„A fost un strigăt al oamenilor, al poporului”, a subliniat Sergiu, victimă a torturii pe 7 aprilie 2009.
„Era miezul nopții și vroiam să plec acasă. Din direcția străzii Pușkin a venit un val de polițiști și pe toți care îi vedeau îi băteau și încărcau în mașini. Din start le-am spus că nu sunt de vină”, a spus Vadim, victimă a torturii pe 7 aprilie 2009.
„Și băieții, și fetele erau umilite. Erau forțați să se dezbrace și să facă flotări. Cică pentru perchiziționare. Vreo 28 de băieți au suferit tortura „telefon”- lovituri concomitente cu palmele peste urechi”, a precizat Ludmila Popovici, director executiv Centrul de reabilitare a victimelor torturii „Memoria”.
🔥 Dacă apreciezi ceea ce facem, recomandăm călduros: susține redacția AGORA - [ Ссылка ]
*Audio by Epidemic Sound - [ Ссылка ]
