Filosofia lui Nietzsche gândește reevaluarea filozofiei și artei Greciei din perioada istorică cea mai veche, în defavoarea clasicismului, văzut ca afirmare a viziunii raționale și, în consecință, decadent. Nietzsche identifica în tradiția greacă patru etape: 1) etapa obscură a Titanilor când lumea era indefinită; 2) etapa rațiunii echilibrate și a visării (apolinicul); 3) etapa haosului, a beției, a dezordinii, a băuturilor narcotice (dionysiacul); 4) etapa acordului între apolinic și dionisiac, unde starea de beție este limitată de o rațiune echilibrată. În special tragedia greacă (Eschil, Sofocle) a fost interpretată ca o expresie a impulsului vital care se reîntoarce asupra sa însuși, limitând ordinea și dezordinea, ambele înțelese în termeni radicali, excesivi. Nietzsche critică valorile fundamentale ale societății ultra-raționalizate în care trăia, ajungând la negarea principiilor enciclopediste ce exclud vitalismul existenței.
Conceptul de "voință de putere" joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care acesta este pentru el - în sens metafizic - un instrument pentru înțelegerea lumii: "esența cea mai intimă a existenței este voința de putere". Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiționale ale metafizicii va antrena abolirea valorilor idealiste, în special ale creștinismului, dar și ale istoricilor. Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca pathos fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei forțe. Această concepție permite depășirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli și a speranței într-o lume de dincolo, acceptarea vieții în ceea ce comportă ea ca aspirație spre putere. Astfel, contrar falselor interpretări ale filozofiei sale, supraomul nietzschenian nu este un om atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință în evoluție, așteptată și dorită de om: "Am venit să vă vestesc Supraomul. Omul este ceva ce trebuie depășit" (Așa grăit-a Zarathustra). Omul este așadar o punte între maimuța antropoidă și supraom, un element tranzitoriu în evoluție (cf. parabola acrobatului din Zarathustra).
(sursa:[ Ссылка ])
Îți mulțumesc pentru vizionare!
Nu uita să te abonezi la canal! ([ Ссылка ]...)
Iar dacă ești deja abonat, lasă o apreciere videoclipului și specifică în secțiunea de comentarii care citat te-a impresionat cel mai mult.
Baftă!!!
Imaginea: De la Gustav-Adolf Schultze (d. 1897) - Nietzsche by Walter Kaufmann, Princeton Paperbacks, Fourth Edition. ISBN 0-691-01983-5, Domeniu public, [ Ссылка ]
Muzică: [ Ссылка ]
#citatedespreviata #aforisme #maxime #celemaibunecitate #citatecanal #citatecelebre #citate #citatecelebre #intelepciune #mindset #filosofia #invatatura #aforisme #inteligenta #geniu #dezvoltarepersonala #video #viral #viralvideo #personalitate #celebritate #afirmații #convingeri #principii #regulideaur #maxime #conducere #stat #putere #filosofie #atitudine #reușite #succes #fraze #friedrichnietzsche #friedrich #nietzsche #filozof #filozofia #controversat #weimar #poet #scriitor #compozitor #creator #video #viral #viralvideo #viralvideo2022 #mindset #pedagog #fiologclasic #pledant #altruist #profesoruniversitar #criticmuzical #autor #creator #instagram #facebook #tiktok #tiktokviralvideo #genealogia #genealogiamoralei #dincolodebinesiderau #filosofoeexistentiala
