Ce fac in pensie? Decretei? Tinerii? Deficit?

1. Datele privind speranța de viața a românilor arată o evoluție pozitivă, aceasta ar putea crește cu încă
cinci ani în următorii 30 de ani, de la 75.5 ani în 2020 până la 80.5 ani în 2050
.Creșterea speranței de
viață are multiple beneficii, studiile arătând că va fi însoțită de o creștere a perioadei de „longevitate
sănătoasă”
, această perioadă în care oamenii nu sunt incapacitați de diferite boli cronice sau
invaliditate. Oamenii care trăiesc mai mult și rămân activi pentru o perioada de timp mai îndelungată
rămân implicați mental, făcând munca pe care o apreciază sau care le aduce bucurie. Se diminuează
astfel riscul de singurătate și de reducere a incluziunii sociale și crește securitatea financiară, fiecare
persoană având venituri active pentru o perioadă mai îndelungată de timp.
Două milioane trei sute de mii de români au în acest moment o vârstă cuprinsă între 55 și 64 ani și vor
intra în pensie în perioada 2021-2030. Ținând cont de vârsta efectivă de pensionare din România în
anul 2021 (exclusiv pensionarii urmași), 58,11 ani pentru femei și 60,70 ani pentru bărbați4
, care este
diferită de vârsta “oficială” de pensionare, o parte importantă dintre cei 1,5 milioane românii cu vârstă
cuprinsă între 50 și 54 ani se va alătură lor în aceiași 10 ani. De altfel, cea mai reprezentată categorie
de vârstă în populația României este cea de 45-54 ani care cuprinde în acest moment 3 milioane români
care fac parte din generația denumită “decreței”.

2. Similar cu alte state europene, România are o provocare majoră în ceea ce îi privește pe tinerii cu vârstă
cuprinsă între 15 și 34 ani și care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET – Not in Employment, Education, Training).5 Acești tineri au
dificultăți atât în a rămâne în învățământul secundar și terțiar universitar și nonuniversitar, cât și cu a
face tranziția către piața muncii. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât este mai îngrijorătoare lipsa
de participare la piața muncii a unui segment important din populație. Numărul persoanelor din categoria de vârstă care face tranziția între învățământ și piața muncii, 20 -
34 ani, s-a diminuat semnificativ în ultimii 20 ani ajungând să reprezinte 18% din populația României
în anul 2020 (3,4 milioane persoane) față de 24% în anul 2000 (5,4 milioane persoane)

3. Dacă în 2011, bugetul general consolidat
aduna 36,7 miliarde lei în contribuții de asigurări destinate bugetului asigurărilor sociale de stat, în
2021 aceste contribuții au adus 78,6 miliarde lei, cea mai mare influență fiind dată de creșterea
salariului mediu brut. Deși atât contribuțiile de asigurări destinate pensiilor, cât și valorile pensiilor
anuale s-au dublat, între cele două s-a menținut un deficit pe parcursul tuturor celor 10 ani astfel încât
guvernul a fost nevoit să finanțeze din alte surse deficitul bugetului CNPP.
Plata pensiei “decente” conform rezultatelor chestionarului realizat în cadrul studiului ar fi împins
deficitul bugetar pentru 2021 la un nivel de 97 miliarde lei sau peste 8% din PIB.

link catre date: [ Ссылка ]

Date de contact: palinkas@thefinancialguide.eu

свернуть