Muzeul Național al Literaturii Române a găzduit vineri, 6 decembrie 2024, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, „Cântec alb” – Remember Nicolae Labiș, un eveniment dedicat memoriei poetului de la a cărui naștere se împlinesc 89 de ani.
Au participat Maria Margareta Labiș, Teodora Labiș Crețu, Cristina Deleanu, Eugen Cristea, Alexandru Philippide, Ana Creangă, Ovidiu Mihăilescu, Radu Adrian Cimponeriu și Andreea Cotitosu. Amfitrion: Loreta Popa.
Nicolae Labiş a fost incontestabil liderul generaţiei sale. A avut răgazul să-și vadă apărute volumul de poeme pentru copii „Puiul de cerb” (1956), fără probleme, şi volumul „Primele iubiri” (1956), cu probleme. În urma unor intervenţii ale cenzurii, a fost determinat să afirme că acesta din urmă nu-l mai reprezintă. A alcătuit proiectul unei alte cărţi de poezii, „Lupta cu inerţia”, care va apărea postum, în 1958. „Ideea luptei cu inerţia, desfăşurată atât pe plan ideologic, cât şi pe plan estetic, va fi cel mai semnificativ elan insuflat de poet până la dimensiunile, energia şi retorica unei adevărate bătălii împotriva conformismelor actualităţii proletcultiste sau realist-socialiste”, scria despre Labiș, profesorul Ion Simuț în Cultura literară, nr. 544 din 28 noiembrie 2015, numit „Nicolae Labiş între Maiakovski şi Rimbaud”.
Moartea prematură a poetului (doar 21 de ani) într-un accident de tramvai în noaptea de 9 spre 10 decembrie 1956, a dat apă la moară ideii că Nicolae Labiș devenise indezirabil pentru puterea politică. Misterul acesteia persistă încă.
Poemul „Moartea căprioarei”, inspirat de un eveniment real, l-a făcut celebru în rândul mai multor generaţii de adolescenţi.
