Bogatul din evanghelia de astăzi este un personaj meschin și șters, nu are ștaiful bogatului nemilostiv, nici evlavia tânărului dregător.
Între cei trei există anumite asemănări, bogăția îi aduce oarecum la un numitor comun. Dar, sunt și diferențe pe care nu le putem ignora. Cel din urmă este avar, un fel de Harpagon, probabil un soi de Hagi Tudose care se vrea să se căpătuiască agonisind asemenea unei furnicuțe.
Avarul este în general un personaj discret, care duce o viață fără pasiuni, căci unele ca acestea costă, genul de tip calicos și ponosit, care, probabil că, atunci când se odihnește, mănâncă, bea și se veselește, își îngăduie o porție dublă de pufuleți însoțită de apă de la robinet.
Dintre toate păcatele, avariția este cel mai greu de vindecat, pentru că este asemenea unei boli necruțătoare ale cărei simptome sunt deghizate în cumpătare, prudență, calcul și virtute.
Spre deosebire de patimile înfierbântate, care dovedesc prin manifestările lor înfocate că sfârșitul lor va fi unul prost, avariția, pasiune rece prin excelență, dă impresia de a oferi frumoase rezultate, ducând, prin sobrietate și chibzuință, la căpătuială, la stabilitate și la siguranță în viață.
Alături de avar, stă nelipsit idolul său Mamona, dracul care te orbește, diavolul care, prin strategie și artificii demoniace, te poate face să crezi că nu există, o prezență discretă, constantă și funestă.
Dărâmându-și hambarele pentru a construi altele mai mari, pentru a-și adăposti chiverniseala, avarul își zidește pe ruinele lor osânda.
Abia atunci când va veni prăbușirea, se va auzi de sub dărâmături ricanatul sarcastic al Satanei. A fost întotdeauna acolo, dar nu l-a văzut nimeni...
Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina - Pilda bogatului nebun
Preot Sorin Seviciu 2023

свернуть