Romanul prezintă foarte bine perioada interbelica, o perioadă a sărăciei materiale, pe de o parte, şi a bogăţiei sufleteşti, a principiilor valoroase, pe de altă parte.
Pânză de păianjen este povestea Dianei Slavul, iar printre cuvinte, întâmplări şi peisaje, ţi se creionează societatea acelor timpuri şi lupta fiecăruia pentru supravieţuire. Şi dacă vorbim de o luptă interioară cu săracia, e foarte uşor de intuit faptul că, protagonista îşi doreşte schimbarea. O schimbare a situaţiei în care se află. Diana Slavu duce o luptă acerbă pentru depasirea statutului. Pentru că undeva, în sufletul ei ştie că poate şi că mertă să trăiască altfel.
Viaţa sărăcăcioasa o determină pe Diana să renunțe la stilul de viaţă cunoscut în familie, pentru o alta. Renunţă la lumea în care a crescut pentru o altă lume,în care tronează superficialul. Face acest pas din nevoia schimbării, dar şi nevoia de iubire. Diana îşi croieşte un drum în căutarea iubirii.
Nevoia aceasta devine pentru Diana un scop în sine; vrea să-şi atingă scopul prin căsătorie şi mai apoi prin adulter – aşa crede ea că va găsi iubirea. Când realizează că toată încercarea ei a fost îm zadar, în Diana se dă adevărata luptă, între ceea ce a fost învăţată în familie şi ceea ce îi dicta societatea.Povestea o are în centru pe Diana Slavu, dar un rol important îl are şi Ilinca – personaj secundar. Este păcat că despre ea, aflăm prea puţine lucruri, iar tot ce ştim despre Ilinca, se raporteză la personajul principal – Diana. Ilinca nu face altceva decât să pună în valoare protagonista.
Auditie Placuta!!!
#Amintiri#Copilarie#Dobrogea
