Casele de lemn renasc în Eco Maramureș prin turism
Ca în cazul oricărei alte zone din România, peste Maramureș a trecut tăvălugul modernizării haotice, fără reguli urbanistice care să contribuie la conservarea patrimoniului cultural construit. Rezultatul este că dintr-o zonă recunoscută pe plan mondial pentru civilizația lemnului aproape intactă de acum 30-40 de ani, astăzi mai avem doar exemple sporadice de arhitectură tradițională.
În acest proces casele tradiționale au avut cel mai mult de suferit. Întunecoase, cu încăperi mici și fără a oferi confortul modern, aceste case au devenit simbolul sărăciei și al înapoierii. Proprietarii lor, dornici să le înlocuiască cu altele mai mari și moderne, le-au vândut la preț de chilipir, iar lemnul lor ce purta patina timpului a ajuns să decoreze case luxoase din străinătate.
Turismul a ajuns să inverseze acest trend, dar drumul a fost anevoios, iar procesul de demolare și vânzare al caselor tradiționale încă nu a dispărut, chiar dacă prețurile acum sunt altele.
Breb, un sat aproape uitat care s-a transformat într-o nestemată
Breb este unul din satele vestite ale Maramureșului pentru tradițiile și arhitectura bine conservate. Dar lucrurile nu au stat tot timpul așa. Până în urmă cu 10-15 ani, Breb nu se număra printre satele vedetă ale Maramureșului. Spre deosebire de Bârsana, Botiza sau Vadu Izei, relativa izolare și faptul că nu este traversat de un drum național sau județean, l-au făcut să se dezvolte cu întârziere și să păstreze un farmec pe care în mare parte celelalte sate l-au pierdut.
Nu-ți imagina că în Breb nu vei vedea case de beton și tot felul de anomalii arhitecturale. Din păcate situația de aici nu diferă prea mult de restul Maramureșului. S-a construit și încă se construiește fără a ține cont de specificul local, dar în ultimii ani s-a observat o schimbare a atitudinii față de casele tradiționale.
