Podcast pe teme juridice: Dezbatere cu tema "Alienarea parentala" susținută de avocatul Bogdan Frâncu și psiholog Mihaela Rus, profesor universitar doctor Mihaela Rus, președinta Colegiului Psihologilor filiala Constanța.
Avocat Bogdan Frâncu: Bine ați venit alături de noi la un nou podcast organizat de Asociația Protect Just și Societatea Civilă Profesională de Avocatură Argint-Frâncu și Asociații.
Sunt avocatul Bogdan Frâncu și astăzi avem ca invitat pe doamna profesor universitar doctor Mihaela Rus, președintele Colegiului Psihologilor din România, filiala Constanța. O să dezbatem astăzi o temă de mare interes.
Vom vorbi despre alienarea parentală, să căutăm să găsim împreună cauzele alienării parentale, dar să înțelegem și efectele alienării parentale atât asupra copiilor, dar și asupra părintelui alienat. Bine ați venit, doamnă doctor! Ce este alienarea parentală?
Psiholog Mihaela Rus: Bună ziua dumneavoastră și auditorilor dumneavoastră. Practic, alienarea parentală este procesul și rezultatul manipulării psihologice a unui copil de către un părinte.
De cele mai multe ori, alienarea parentală apare în asociere cu separarea de familie sau divorț și practic cu un părinte ca și mecanismul dorește să excludă un nou părinte din viața copilului lor.
Avocat Bogdan Frâncu: Cât de importantă este relația emoțională a copilului cu părinții lui în alienarea parentală?
Psiholog Mihaela Rus: Este foarte important rolul pe care îl juca acest părinte în viața copilului până la momentul separării, pentru că știm foarte bine că dacă copilul avea o relație stabil emoțională cu celălalt părinte înainte de separare sau de separarea conjugală sau de divorț, procesul de alienare este mai încetinit, pentru că copilul este cel care cere să meargă și la celălalt părinte.
Dacă relația emoțională era inexistentă sau era săracă, copilul nu simte sau nu resimte foarte accentuată lipsa celuilalt celuilalt părinte, indiferent de gen. Și atunci, practic, el începe să se alieneze în raport cu o celălalt părinte.
Avocat Bogdan Frâncu: Este alienarea parentală un abuz psihologic?
Psiholog Mihaela Rus: Intră cumva în sfera abuzului psihologic și al violenței în familie doar datorită faptului că acești copii resping efectiv celălalt membru al familiei față de care au fost alienat. Practic, exclud din zona lor de confort psihologic această această persoană.
Avocat Bogdan Frâncu: Când a apărut acest termen de alienare parentală în literatura de specialitate?
Psiholog Mihaela Rus: Pentru prima dată în literatura de specialitate, o. Alienarea parentală a apărut în 1976 ca și alienare, însemna o linie alienare patologică și se referea la situații în care copilul fanatic respingea nejustificat din nou un părinte care nu deținea custodia copilului.
Avocat Bogdan Frâncu: Doamnă profesoară, este o vârstă critică când minorul poate fi influențat negativ de alienarea parentală.
Psiholog Mihaela Rus: Este foarte clar că cu cât vârsta este mai mică, cu atât copilul are tendința de a se înstrăina mai mult de părintele față de care este alienat.
Cu cât vârsta copilului este mai mică, nu știu, să zicem până în 9, până în 5 ani, 4 5 ani și în primii 2 ani de viață care sunt semnificativi, cu atât alienarea este mult mai accentuată, pentru că practic el nu el îl identifică pe celălalt părinte în mediul lui de dezvoltare și implicit, nu va putea să lege o relație stabilă, emoțională sau să dezvolte o relație cu acest părinte.
Avocat Bogdan Frâncu: Societatea noastră civilă, profesională, de avocatură, La anumite spețe, noi nu avem voie să discutăm spețele, dar vorbim în general când părintele, soțul, de această dată a venit cu copiii romi minori de 5 ani și povestea colegei noastre care se ocupă de litigii cu privire la dreptul familiei, despre cât de rea este mama, cum a fugit cea de acasă cu iubitul, cum își petrece nopțile cu alți bărbați de față cu acest copil minor în lângă, lângă el, mama.
Mai vreau să vă întreb influențează în vreun fel aceste afirmații Alma în mintea lui de față cu minorul, evoluția copilului cu privire la ceea ce va simți el pe viitor față de mama sa.
Psiholog Mihaela Rus: Este normal, pentru că copilul acesta practic intră în conflictul conjugal inconștient. Deci tot tatăl are lupta sau conflictul cu mama naște niște judecăți de valoare vizavi de mamă, dar fără să le adreseze direct copilului, ci terțelor persoane.
Copilul ia informația, o prelucrează și noi suntem ceea ce gândim. Noi avem niște cogniții și în funcție de pozițiile respective. Așa ne comportăm acest copil în momentul în care va auzi că mama se duce cu doi bărbați, că a părăsit o, că i a părăsit pe amândoi, că i a abandonat copilul.
Ce va prelucra va prelucra această informație negativă despre mama? Imaginea negativă despre mamă și implicit, el se alienează inconștient în raport cu mama, pentru că vede exact ca elementul rău.
