Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

Ce a însemnat pentru Vitalie Ciobanu perioada de formare într-un stat care făcea parte dintr-un imens angrenaj totalitar, așa cum a fost Uniunea Sovietică? Dacă ar fi putut să aleagă o altă țară în care să se fi născut, care ar fi fost aceea? Ce eveniment din Republica Moldova ar putea fi considerat echivalentul celui petrecut în 22 decembrie 1989, în România? De ce istoria Republicii Moldova și cea a României nu sunt identice? Prin ce se aseamănă și, totodată, prin ce anume se deosebesc? În intervalul care s-a scurs de la declararea independenței, cât timp a fost Republica Moldova un stat captiv? Au constituit, oare, acești 33 de ani și o perioadă de război hibrid? Se resimte și în cultură acest freamăt cu totul aparte din istoria recentă a Republicii Moldova? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Vitalie Ciobanu, scriitor, publicist și critic literar, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, devine o excelentă radiografie a evenimentelor care au conturat profilul politic, social și cultural al celor 33 de ani de independență a Republicii Moldova, reliefând importanța recursului la adevăr și mizele marii bătălii pentru parcursul democratic și proeuropean al statului.

0:00 Vitalie Ciobanu - Republica Moldova: 33 de ani de independență

0:14 Skip intro

10:00 „Se găseau cărți editate în Republica Socialistă România, dar clasici ai literaturii române, scriitori contemporani chiar, și tata își făcuse această bibliotecă. Era abonat la 𝘙𝘰𝘮â𝘯𝘪𝘢 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳ă – pe atunci era 𝘎𝘢𝘻𝘦𝘵𝘢 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳ă –, la 𝘎𝘢𝘻𝘦𝘵𝘢 î𝘯𝘷ăță𝘮â𝘯𝘵𝘶𝘭𝘶𝘪, de asemenea.”

19:38 „Și la un moment dat, tot așa, s-a auzit un zvon că e revoltă, luptă de stradă, undeva în preajma Teatrului Național din Chișinău – pe atunci „Pușkin”, ulterior rebotezat „Mihai Eminescu” –, un pic dincolo de Piața Marii Adunări Naționale – Piața Guvernului. Pe atunci încă se numea Piața Biruinței.”

31:40 „S-a întâmplat un deceniu mai târziu de la declararea independenței, de la adoptarea, de fapt, a grafiei latine și a limbii române ca limbă de stat; asta s-a întâmplat în 1989, trebuie să fac această remarcă... S-a întâmplat în august, de aceea avem sărbătoarea din 31 august, sărbătoarea limbii române...

40:09 „Ar trebui să invoc anul 1812. În 2012 – era la guvernare una din cele trei variante ale alianței [AIE] –, am comemorat două sute de ani de la ocuparea, de la anexarea Basarabiei, cu Pacea de la București semnată la Hanul lui Manuc. Două sute de ani de rusificare.”

50:45 „Dintr-o anumită captivitate geopolitică încă nu am ieșit pe deplin nici astăzi, dar s-au făcut pași importanți înainte, spre europenizare. Războiul din Ucraina, cum ziceam, a favorizat acest parcurs. Eu vorbesc în acest volum mai ales despre o captivitate internă.”

1:01:38 „Așa a fost foarte mult timp Republica Moldova, și cu rușii, și cu românii, pentru că – și aici atingem, poate, problema cea mai gravă a Basarabiei, criza de identitate – noi n-am reușit să o depășim în totalitate. Din fericire, iată, actuala guvernare, anul trecut, în martie 2023, a readus limba română în Constituția Republicii Moldova...”

1:10:28 „Să cunoști în primul rând istoria acestor contacte bilaterale, să înțelegi foarte bine, să faci distincția netă între ocupație și eliberare – sensul cuvintelor trebuie răsturnat. Cineva spunea că o invazie începe prin pervertirea cuvintelor. Asta face Putin...”

1:20:02 „Firește, în literatura, în cultura basarabeană, după 1989, toate aceste evenimente, și tensiuni, și transformări s-au reflectat cu asupra de măsură. Dacă îmi permiți, eu am aici, pe masă, și o altă carte a mea, 𝘈𝘯𝘢𝘵𝘰𝘮𝘪𝘢 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘧𝘢𝘭𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵 𝘨𝘦𝘰𝘱𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤, apărută în 2005...”

свернуть