Emisiune realizată de Ciprian Mihali și Cristian Presură

#ciprianmihali, #cristianpresura

Invitat: Cornel Ban


În ultimul său articol publicat în Dilema Veche, la începutul lui aprilie, Cornel Ban se întreba: „Poate Europa să înfrunte neoimperialismul rusesc, virajul politicii externe a SUA spre zona Pacificului și spectrul catastrofei climatice fără o mobilizare imensă de resurse economice care să îi asigure securitatea? Pe scurt, în actualul context, mai poate Europa trăi fără un sistem de planificare indicativă a cererii și ofertei, în cadrul sistemului economic bazat în principal pe proprietatea privată?”
Cornel Ban continuă cu câteva teme, care vor face obiectul acestei emisiuni:
„Termenul de planificare ne amintește de ceaușism și cel de economie de război ne dă fiori pentru că este adesea asociat cu economia militaristă a Reich-ului german. Uităm însă că Franța și-a triplat PIB-ul postbelic cu planificare indicativă și că SUA lui Roosevelt a făcut același lucru în vreme de război. Mai uităm și că, în criza COVID, pînă și în spațiul public generalist termenul de economie de război a fost înmuiat și extins pentru a fi aplicat oricăror forme excepționale de cheltuieli publice și de centralizare a mobilizării resurselor pentru a asigura securitatea, solidaritatea și moralul pe un anumit teritoriu în fața unor amenințări grave la adresa acestuia. De la intervenția statelor pentru a-și asigura numărul necesar de ventilatoare medicale la asigurarea veniturilor celor trimiși în șomaj și producția (și lupta) pe vaccinuri, aceste intervenții extraordinare au devenit curente pînă și în cele mai liberale sisteme. Dacă mai țineți minte, modelul ultim al unui sistem medical fără penurie în prima fază a pandemiei era economia de război finlandeză aplicată sistemului de protecție civilă.
Însă, dacă în vremea COVID-ului aceste măsuri erau un fel de „economie de război fără război“, șocul produs de invadarea Ucrainei legitimează deja și o economie de război aproape clasică, în care „autonomia strategică“ a Europei în termeni militari și energetici se va consolida într-un ritm greu de intuit înainte de 24 februarie 2022. Dacă această transformare economică nu va veni cu prețul conflictelor și șubrezirii imperfectelor sisteme politice liberale pe care le avem, s-ar putea ca rezultatul să fie exact autonomia europeană și tranziția verde pe care nu prea reușeam să le punem pe roate cu viteză suficientă”.

Despre invitat
Cornel Ban (n. 1973 în Liviu Rebreanu, județul Bistrița Năsăud) este specialist în economie politică internațională. A absolvit Universitatea Babeș-Bolyai în 1999, și a obținut un doctorat în politologie, specializarea economie politică internațională la University of Maryland (College Park) în 2011. Din 2019 este lector universitar în economie politică internațională la Copenhagen Business School în Danemarca. Înainte de mutarea sa în Danemarca, a fost cadru universitar la Boston University (2012-2017), City University of London (2017-2018) și cercetător universitar la Brown University (2009-2012). Domenii de interes: istoria economiei și politicilor economice, politici macroeconomice în FMI, UE; economia politică a mediului. Articolele lui au apărut în Public Administration, Governance, Review of Internațional Political Economy, Journal of Common Market Studies, East European Politics and Societies și International Migration. În 2014 a publicat în român�� Dependență și Dezvoltare. Economia Politică a Capitalismului Românesc (Editura Tact) și în 2016 a publicat la editura britanică Oxford University Press Ruling Ideas: How Global Neoliberalism Goes Local, carte care a primit premiul pentru cea mai bună carte în economie politică internațională pe 2016 de la British International Studies Association. Cornel Ban publică ocazional în presă românească (Observatorul Cultural, Vice, Libertatea) și internatională (Foreign Affairs, Foreign Policy, Politică Exterior). Actualmente agenda să de cercetare este axată pe economia politică a dezastrului climatic.

свернуть