Bună dimineața,
Ne apropiem de marea sărbătoare a Nașterii Domnului de sâmbătă, 25 decembrie... 2021. 2021 de ani „de când S-a născut Hristos”. Așa socotim. Nașterea Domnului nu este un simplu eveniment istoric sau religios între altele, ci este momentul care împarte timpul întregii umanități în două: „înainte să se nască Hristos” și „după ce S-a născut Hristos”.
Totuși, deși, majoritatea ne declarăm creștini și ortodocși, folosim tot mai rar numele praznicului de „Naștere a Domnului Hristos” pentru că e mai simplu sau, poate, pentru unii, mai „neutru” să folosim în viața de zi cu zi termenul popular de „Crăciun” a cărui origine nu a fost stabilită cu certitudine de lingviști, dar care, cel mai probabil, vine de la numele sărbătorii păgâne a solstițiului de iarnă la popoarele slave, sărbătoare numită „Корочун”.
Constat că unii dintre noi, astăzi, aproape că am uitat ce prăznuim pe 25 decembrie. Media gălăgioasă acoperă vocea delicată a colindătorilor care ne mai spuneau câte ceva, dar pe care nu îi mai auzim oricum din apartamentele de bloc.
Marketing-ul comercianților, înnebuniți să vândă nu are nevoie de Pruncul Hristos. Fiind cu ochii în televizoare sau pe rafturile din supermarket-uri, ieslea smerită de la Betleem, Maica Sfântă, Dreptul Iosif, îngerii și păstori ni se șterg încet încet din minte și ne lăsăm cuprinși cu toții de o... toropeală duhovnicească indusă de „magia Crăciunului”, adică de „vrajă” sau, dacă îmi permiteți, de... „vrăjeli”.
Nu ne lipsește însă împodobirea bradului cu globuri și ghirlande, obicei importat din Occidentul protestant, dar ale cărui origini vin, cel mai probabil, din străvechea închinare la arbori pe care o practicau vikingii și saxonii păgâni. Teologii ortodocși contemporani au încercat însă să-l „încreștineze”, considerând că bradul astfel împodobit poate simboliza, până la urmă, „Pomul vieții” din grădina Raiului. Măcar să nu uităm să îi așezăm în vârf steluța strălucitoare care ne amintește de cea care i-a condus odinioară pe magii de la Răsărit.
Și îl mai avem, bineînțeles pe „Moș Crăciun” care nu știu cum se face că e altul decât Sfântul Ierarh Nicolae și nu știu de ce l-au îmbrăcat așa și cum de s-a ales cu sanie și cu reni...
În fine, până la urmă, pot avea toate frumusețea lor de poveste dacă măcar am participa și la viața liturgică din acest post sau măcar la Sfânta Liturghie a praznicului.
Doamne ajută
