Miopie istorică, Expoziţie temporară la Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara
Muzeul Ororilor Comunismului în România alături de Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara vernisează expoziţia de artă contemporană a lui Sever Petrovici-Popescu, intitulată „Miopie istorică”, proiect curatoriat de Ioana Marinescu.
Vă propunem să descoperiți fotosculpturile artistului și „arheologia memoriei” pe care Sever Petrovici-Popescu o practică prin intermediul artei sale. Artistul documentează o lume dispărută, o cercetare simbolică și ritualică. Mărturiile sunt puține și de multe ori impalpabile. Pe locul satelor întemeiate de deportați au rămas urme doar pentru „arheologii memoriei.” El face interviuri cu cei care au trăit experiența deportării și încearcă prin lucrările lui să surprindă un spirit al locului, încapsulat în zidurile unor foste CAP-uri și alte câteva urme, rămășițe ale locuirii din acei ani. În rest, cer și pământ, peisaje ale absenței sunt martori muți ai unor experiențe și fapte care sunt greu de pus în cuvinte, cu atât mai mult în imagini.
În expoziția „Miopie Istorică”, Sever Petrovici-Popescu folosește instrumentarul artistic pentru a înfățișa și a reaminti publicului un episod de tristă amintire. În timpul regimului comunist din România, deportarea a fost o măsură cu caracter represiv, al cărei scop l-a reprezentat izolarea și marginalizarea celor definiți ideologic ca „dușmani ai poporului”. În urma acțiunii de dislocare din 18 iunie 1951, aproximativ 44000 de persoane au fost obligate să-și mute domiciliul în Câmpia Bărăganului. Acest fapt a presupus strămutarea din propria locuință sub amenințarea armei și formarea unor comunități noi cu resurse precare. Treptat, cele 18 sate proaspăt formate au fost părăsite, din ele, rămânând azi doar câteva case în Dâlga Nouă, Rubla și Fundata.
Proiectul a fost deja expus la Muzeul Municipal Călărași și la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București și este însoțit de un catalog cu texte critice și reproduceri ale lucrărilor.
Expoziția „Miopie Istorică” realizată de Sever Petrovici-Popescu și curatoriată de Ioana Marinescu este un proiect muzeal itinerant, produs de Muzeul Ororilor Comunismului în România. Având ca punct de plecare Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București, (unde 1.500 de vizitatori au trecut deja pragul expoziției) și apoi prezentat la Muzeul Municipal Călărași (vizitată de peste 1.000 de persoane), proiectul și-a asumat în continuare, cele două obiective principale, anume: educarea publicului larg cu privire la episodul 1951 și familiarizarea privitorului cu arta contemporană practicată de Sever Petrovici-Popescu.
Prin urmare, pentru a facilita accesul publicului la expoziție și la dezbaterea rezultată din desfășurarea demersului artistic, s-au încheiat parteneriate cu diferite instituții culturale, cea mai recent adăugată pe listă fiind Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara. Această destinație marchează și spațiul și data simbolică de 18 iunie, când în 1951 au fost inițiate deportările care i-au silit pe aproape 44.000 de oameni să își părăsească casele, pentru a fi siliți să trăiască cu domiciliul forțat în Câmpia Bărăganului.
Sever Petrovici-Popescu (n. 1986) trăiește și activează în București. A absolvit secția Foto Video de la Universitatea Națională de Arte București. În 2021 a terminat un doctorat despre fotosculptură în care analizează modul în care o fotografie poate exista material dincolo de limitările suportului bidimensional tradițional. Are o activitate expozițională intensă în țară și străinătate, cu expoziții personale și de grup, din care menționăm „Monumente Personale” la Palatul Mogoșoaia sau „The moved stone” la Instituto Politécnico di Tomar Gallery, Tomar Portugalia în 2018. În 2021 participă la SNAC, în 2022 la expoziția „CELĂLALT | L'ALTRO | THE OTHER ONE” alături de grupul Altul Nu e Negarea Mea, la IRCCU Veneția și la Zilele sculpturii Bucureștene în 2023. [ Ссылка ]
Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Din interesele sale profesionale fac parte imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.
