Crăciunul este sărbătoarea bucuriei... “Nu vă temeţi, zice îngerul păstorilor, că iată, vestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că S-a născut vouă astăzi Mântuitorul, care este Hristos Domnul“. Bucurie mare pe care ar trebui să o trăim împreună, pentru că bucuria pe care nu o poți împărtăși, bucuria pe care nu reușești să o împărtășești, bucuria pe care nu o trăiești dimpreună cu ceilalți, poate fi orice altceva, numai bucurie nu.
Dacă începutul Mântuirii, prin întruparea Fiului lui Dumnezeu în ziua Bunei Vestiri a fost nevăzut, steaua luminoasă care își împrăștia lumina asupra ieslei din Betleem, a răsărit pentru a risipi întunericul și pentru a bine-vesti Mântuirea neamului omenesc. Păcatul aduce întuneric, izolare și singurătate, sărăcie și frig, lumina care strălucește asupra ieslei a venit în lume să aducă dragoste și mântuire.
Mântuirea nu poate exista decât prin comuniunea pe care o ai cu Dumnezeu, care, astăzi ni se dezvăluie în ieslea umilă din Betleem. Când te uiți la iesle și la pruncul născut acolo, văzând atâta nedreptate, cu greu îți vine să crezi că există Dumnezeu, și cu atât mai greu să crezi că ar putea sălășui acolo, pe paie, între un bou și un măgar, singur, sărac, exclus și izolat. “Cunoscutu-și-a boul stăpânul şi asinul ieslea Domnului său dară Israil nu mă cunoaște, poporul meu nu mă pricepe“, zice Isaia proorocul la începutul cărții sale.
Dar noi? Noi îl cunoaștem? Noi îl pricepem? Noi îl înțelegem? Pentru că dacă l-am cunoaște, dacă l-am pricepe, dacă l-am înțelege pe Dumnezeu, așa cum suntem, vitregiți de soartă, singuri și izolați, am reuși să găsim în nașterea Mântuitorului nostru un motiv îndestulător de bucurie, și nu vorbesc aici de un sentiment efemer, ci de acea bucurie pe care nimeni nu ne-o va putea răpi, pe care nimeni nu o va putea lua de la noi, pentru că este fundamentată pe o certitudine, este zidită pe certitudinea mântuirii și a dragostei lui Dumnezeu care atât de mult a iubit lumea încât pe Fiul Său unul născut l-a trimis în lume să se nască și să crească, să ne mântuiască. Sărbătoarea Nașterii Domnului ne arată că nu suntem singuri. Nu suntem singuri pentru că nimic nu ne poate despărți de dragostea lui Dumnezeu. “Cine ne va despărți de-a sa iubire? Nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici înălțimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Isus, Domnul nostru.“
Bucuria Crăciunului nu este o evadare într-o mistică siropoasă și lacrimogenă ci o speranță care izvorăște din contemplarea ieslei necosmetizate din Betleem, așa cum a fost în realitate: cu izolarea, cu frigul cu mizeria ei asupra cărora a strălucit Steaua, lumina Mântuirii. Iar dacă “Dumnezeu este cu noi, cine va fi împotriva noastră“?
NAȘTEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS – CRĂCIUNUL
Preot Sorin Seviciu 2022
