Trăim într-o Simulare? - Argumentul Matematic Lv2

Oare dacă am trăi într-o simulare ne-am putea da seama de acest lucru?
Poate pare de absurd, insa argumentul simulării este considerat plauzibil de cat mai multi filozofi şi oameni de ştiinţă.

Nick Bostrom este un filozof de la Universitatea din Oxford cunoscut pentru munca sa asupra riscului existențial, principiul antropic, etica îmbunătățirii umane, riscurile de superinteligență și testul inversării.
Este licențiat în filozofie, matematică, logică și inteligență artificială la Universitatea din Göteborg si are o diplomă de master în filosofie și fizică de la Universitatea din Stockholm,
A cercetat relația dintre limbă și realitate iar cartea sa Superinteligența publicata de New York Times, a avut un mare succes fiind super recomandata de Bill Gates printre alții. Cu alte cuvinte, daca Gates ar avea un tricou personalizat nu ar fi cu Metalica, dar mai degraba cu Bostrom.

Argumentul simulării afirmă că cel puţin una dintre următoarele propoziţii este adevărată:

1) Probabilitatea ca specia umană sa dispăra înainte de a ajunge la un nivel de dezvoltare care să îi permită să efectueze simulări realistice computerizate a realitatii inconjuratoare
2) Probabiltatea ca o civilizaţiedeja ajunsa la un nivel post-uman, sau capabila tehnologic, să nu ruleze o simulare a propriei evolutii
3) Probabilitatea ca Noi înşine sa trăim deja într-o simulare inteligenta pe care nu o putem distinge de o alta .

Daca ti se pare ceva greu de imaginat ca omenirea sa dispara, gandeste-te ca in comparatie cu vechimea pamantului noi existam pentru o perioada foarte neglijabila de timp. Pamantul a avut multe sfarsituri de lume pana in ziua de astazi si probabil va mai avea.
Omul modern, a aparut pe pamant, conform stiintei in urma cu aproximativ 200.000 de ani.
90 la suta din speciile aparute in ultimii 4 milioane de ani sunt deja disparute.
Dinozaurii, despre care e greu sa mai ai vreun dubiu rational ca nu au existat, au disparut acum 65 de milioane de ani dupa 165.000.000 de ani de existenta….
Pfff, noi oamenii nici nu putem concura cu 0.2 milioane de ani ai nostri de cand ne plimbam pe aici.
Oricum e greu sa stim unde vom fi peste cate mii de ani, mai ales cand noi ca si specia umana avem niste porniri ciudate de a distruge.Revenind la oile noastre, am vrut doar sa sugerez ca speculatiile lui Bostrom sunt foarte justificate si reale. Pentru a afla care din cele 3 variante este cea mai posibila, el a facut un calcul matematic.
Ca sa intelegem exact ce face matematica intr-o astfel de teorie vom face impreuna un exercitiu:
Imagineaza-ti ca tu si eu, stam pe un deal si ne uitam la o turma de oi. Nu avem niciunul experienta in pastorit, dar ne dam cu parerea cam cate ori ar fi in turma.
Eu zic 300 caci pare mai poetic, iar tu 356 ca esti mai bun cu aproximatul. Gigel, matematician, vine la noi si zice: “Stati asa ca va spun eu exact cate oi sunt in turma!”
Le duce in tarc si le numara una cate una, iar la sfarsit ne da rezultatult 349 de oi, nici mai mult, nici mai putin.
Asta face matematica in aceasta speculatie. Putem sa aproximam si sa estimam, sa banuim si sa ne intrebam cat vrem care ar fi cea mai posibila dintre cele trei, dar un calcul matematic ne va spune exact raspunsul.
Bostrom a folosit variabile sustrase din ipotezele lui, mai exact Fracțiunea oamenilor care au atins o civilizațe la stadiu de postuman, numarul de simulari pe care acestia le-ar rula si numarul de indivizi care au trait intr-o astfel de civilizatie.

Stadiul de postuman, apropo, el il defineste aici ca fiind acel nivel de civilizatie pe care omenirea l-ar atinge dupa ce a gasit o metoda de convietuire, in care problemele de natura calamitatilor,a conflictelor armate, a pandemeilor precum cea de astazi, etc, nu ar mai reprezenta un pericol sau mai bine zis o provocare pentru societate. De exemplu:
Un conflict nuclear ar fi in primul rand generat de o conduita gresita de comunicare, cooperare, interactionare si conexiune dintre oameni. Nivelul postuman in conceptul lui Bostrom, ar fi acel nivel in care oamenii au depasit astfel de probleme de relationare, de moraluri, de gandire, iar pericolele de mai sus nu ar mai exista.
Un rezultat matematic aprope de zero ar demonstra ca ipoteza ar fi foarte neadevarata iar un rezultatul aproape de unu ar fi opusul, cel mai mare grad de posibilitate, de adevar. Asa ca in urma ecuatiei a rezultat ca:


Posibilitatea ca Fracțiunea de oamenii cu genul nostru de experiențe,dezvoltare tehnologica, etc care trăiesc într-o simulare este foarte apropiată de UNU.", cu alte cuvinte daca vreodata omenirea a atins acel nivel postuman, atunci este mult, mult, mult mai probabil ca noi sa traim intr-o realitate simulata, decat sa nu. Conform lui
Bostrom.

свернуть